Imi revin tot felul de amintiri legate de el, de acel oras micut in care incercam sa ne ascundem de ochii lumii si sa ne bucuram de micile placeri ale vietii, cafeneua din centrul orasului in care l-am vazut prima data, in care probabil se duce si acum si de care imi este teribil de dor.
Poate ca de aici a inceput totul, viata mea de adolescenta/proaspata studenta in Bucuresti capata un nou sens, formele difuze ale vitorului, deveau acum mai clare, mai precise.